Ai pus jardiniere pe marginea terasei ca să o delimitezi și acum terasa pare ori înghesuită, ori goală pe alocuri. Spațiul dintre jardiniere pentru delimitarea terasei face toată diferența între un colțișor plăcut și un culoar incomod. Hai să vedem ce distanțe au sens, cu cifre, nu din ochi.

Când îți dai seama dintr-o privire că distanța dintre jardiniere nu e bună

Primul semn este foarte simplu: te lovești cu scaunul sau cu masa de ele. Dacă de fiecare dată când tragi un fotoliu îți atârnă frunzele în farfurie, rândul de jardiniere e prea împins spre zona de stat, indiferent cât de frumoase sunt plantele.

Alt simptom clar: ai goluri mari între jardiniere, prin care vezi perfect strada sau vecinul, deși ai vrut un fel de ecran verde. Se întâmplă des la terase lungi, unde pui trei jardiniere mai mari și speri să „umple” tot, dar rămân spații care strică linia.

Un alt scenariu pe care îl vedem des la cititori: după prima ploaie serioasă, apa băltește exact între jardiniere, iar spălatul terasei devine chin, pentru că nu ai loc să bagi mătura sau furtunul între ele. De multe, problema nu e numaidecât panta terasei, ci faptul că jardinierele sunt lipite complet, fără niciun rost.

Și mai e un detaliu: dacă nu poți ajunge cu ușurință în spatele rândului de jardiniere să cureți frunzele uscate sau să mai strângi ce a zburat de la vecini, înseamnă că ai creat un „perete” prea compact pentru cât spațiu ai de fapt.

De unde pornesc problemele cu spațiul dintre jardiniere

În practică, două lucruri se amestecă aici: cum vrei să arate terasa și cum o folosești de zi cu zi. Mulți se uită doar la poze pe internet, unde jardinierele par lipite frumos, dar nu se vede că terasa respectivă are, de fapt, 30 de metri pătrați și circulația se face pe altă parte.

A doua greșeală frecventă este că se măsoară jardinierele singure, nu și cu spațiile necesare. O jardinieră de 80 cm lățime și 30 cm adâncime, pusă direct lipită de următoarea, arată bine în magazin. Pe terasă, dacă nu lași măcar câțiva centimetri între ele, nu mai are unde curge apa și nu poți nici să le miști ușor când ai nevoie.

Contează mult și materialul. Jardinierele grele, din beton sau ceramică, sunt gândite să stea mai fix și poți lăsa rosturi foarte mici între ele, dar ai nevoie de loc suficient în fața lor, pentru că nu le vei muta săptămânal. Cele din lemn sau plastic se mai umflă, se dilată, se mișcă ușor pe gresie sau pe deck, așa că un rost prea mic se transformă în ciocniri și aliniamente strâmbe după primul sezon.

Și plantele își spun cuvântul. Dacă pui arbuști care vor forma un fel de gard verde, ei vor crește și peste marginea ghivecelor. Dacă jardinierele sunt foarte apropiate, la început ți se pare că mai ai loc, dar după un an terasa se îngustează vizibil din frunze și ramuri.

Ce distanță lași între jardiniere, în funcție de terasă și de plante

Nu există o singură cifră valabilă pentru toate terasele, dar sunt câteva repere care te scapă de mutat jardiniere grele de două ori pe sezon.

Terase mici la bloc

La balcoane sau terase până în 8-10 metri pătrați, unde fiecare centimetru contează, jardinierele stau de regulă pe o singură latură. Aici, între jardinierele aliniate, lasă orientativ 2-3 cm rost. E suficient ca să curgă apa, să bagi o cârpă sau o perie și să le poți mișca un pic, dar încă arată ca un șir continuu.

Dacă vrei totuși pauze vizuale, nu le face mai mari de 10-15 cm la astfel de spații, pentru că vei vedea imediat prin ele spre vecini. La fiecare 2-3 jardiniere, poți lăsa o pauză mai mare, de 40-60 cm, ca o mică „ușiță” de acces la perete, la priză sau la unitatea de aer condiționat, dacă e cazul.

Terase mari la curte

La terasele de la casă, unde ai 20-30 de metri pătrați sau mai mult, îți permiți un ritm mai aerisit. Între jardinierele pentru delimitarea terasei poți lăsa 5-10 cm fără să strici ideea de linie continuă, ba chiar ajută să se vadă un pic din pardoseală, mai ales dacă este lemn sau pavaj frumos.

Dacă vrei să marchezi doar colțuri sau zone, nu un gard verde compact, poți merge și la 20-30 cm între ele, dar atunci rândul de jardiniere nu mai ține loc de balustradă vizuală, ci doar de accent. Mulți se sperie când aud 20 cm, dar pe o terasă mare arată bine, nu „ciuruit”.

Când jardinierele țin loc de paravan verde

Dacă scopul principal e intimitatea – să nu te vezi cu vecinii de la gard sau cu strada – jardinierele trebuie apropiate, iar plantele alese astfel încât să se unească în timp. Pentru astfel de paravane, păstrează între jardinierele aliniate un rost de 1-3 cm, nu mai mult, și lasă restul de aer la nivel de plante, adică alege specii care frunzesc bogat și umplu spațiile libere.

Foarte util este să îți imaginezi un modul: de exemplu, la fiecare 2 metri de „gard” din jardiniere, lași o pauză de 60-80 cm pentru trecere sau întreținere. Pe hârtie pare mult, dar când începi să plimbi saci de pământ, furtune sau un grătar mobil, te bucuri că nu trebuie să ocolești tot conturul terasei.

Cum marchezi distanțele ca să nu tragi de jardiniere înainte și înapoi

Ce am văzut că ajută cel mai mult, înainte să aduci jardinierele grele, este să „desenezi” amplasarea lor direct pe pardoseală. O poți face cu cretă, bandă de hârtie sau chiar cu ziare așezate la dimensiunea jardinierei.

Primul pas este să stabilești clar traseul de circulație: pe unde intri pe terasă, pe unde treci cu masa pliantă, pe unde merg copiii sau câinele. Marchează mental sau chiar fizic o bandă de minim 80-90 cm lățime pentru trecere liberă, pe care să nu o invadezi cu jardiniere, oricât de tentant ar fi să mai „mânești” una.

Apoi măsori lungimea laturii unde vrei rândul de jardiniere și împarți: lățimea unei jardiniere + rostul dorit (2-3 cm sau cât ai decis) încap de câte? Rezultatul ți-l notezi într-un caiet sau direct pe telefon, ca să nu improvizezi când ești deja cu ele în brațe.

Ca să păstrezi același rost între jardiniere, poți folosi distanțiere improvizate: bucăți de lemn, cărămizi subțiri sau resturi de gresie tăiate la 2-3 cm. Le pui temporar între jardiniere când le aliniază cineva, apoi le scoți. Așa eviți să fie una mai lipită, alta mai depărtată, lucru care se vede imediat.

Nu uita de colțuri. La terasele în L, de exemplu, se strâng jardinierele în colț de parcă ar fi o adunare, iar mai încolo apar goluri mari. E mai armonios să păstrezi același ritm de distanțe și să accepți că în colț va rămâne un pic de pardoseală la vedere, nu un bloc compact de ghivece.

  • ruletă sau metră pentru măsurat terasa
  • cretă sau bandă adezivă de hârtie pentru marcat
  • distanțiere improvizate (resturi de lemn/gresie) de 2-3 cm
  • mănuși de lucru, mai ales la jardiniere grele
  • un mic nivel de bulă, dacă vrei aliniamente perfecte

Când ajută mult să ceri sfatul unui specialist

Majoritatea proiectelor cu jardiniere pentru delimitarea terasei se pot rezolva lejer în regim DIY, cu un pic de planificare. Totuși, sunt câteva situații în care merită să te oprești și să întrebi pe cineva cu experiență înainte să cumperi sau să așezi totul.

Dacă terasa este suspendată, are balustradă sau parapet pe care vrei să așezi jardiniere, discută cu un meseriaș sau cu cine ți-a făcut terasa despre greutatea totală. Jardinierele mari, pline cu pământ ud, sunt mult mai grele decât par, iar spațiul dintre ele influențează și cum se distribuie greutatea pe marginea terasei.

La fel, dacă vrei să integrezi jardinierele cu iluminat, prize sau alte instalații pe marginea terasei, nu înghesui corpurile de iluminat între două jardiniere fără să te consulți cu un electrician sau cu cel care ți-a făcut instalația. Distantele trebuie gândite și pentru ventilația corpurilor, nu doar pentru aspect.

Iar dacă terasa se află foarte aproape de vecin și vrei să delimitezi cu jardiniere un fel de gard viu, verifică totuși la primărie sau cu un arhitect până unde ai voie să construiești sau ce înălțime poate avea vegetația acolo. Jardinierele în sine sunt mobile, dar rândul de plante poate crea discuții dacă trece mult peste înălțimea gardului existent.

Întrebări frecvente

Pot lipi jardinierele una de alta, fără niciun rost?

Se poate, dar nu e o idee grozavă. Fără niciun rost, apa se scurge greu, nu poți curăța și riști să ciobești marginile când le miști. Un spațiu de 1-2 cm este un compromis bun între aspect și practică.

Ce spațiu las pentru trecerea pe lângă rândul de jardiniere?

Gândește zona de trecere ca pe un mic culoar. În general, 80-90 cm lățime sunt suficienți ca să treci confortabil cu un scaun, un lighean sau un copil de mână, fără să lovești plantele la fiecare pas.

La o terasă foarte mică, merită să pun jardiniere mari pentru delimitare?

Dacă terasa are sub 5 metri pătrați, jardinierele mari o pot sufoca vizual. Mai bine alegi unele mai înguste, le așezi pe o singură latură și păstrezi distanțe mici între ele, ca să nu mănânce tot spațiul util.

Când te uiți la o terasă amenajată frumos, rareori îți dai seama câți centimetri sunt între jardiniere, dar simți imediat dacă te poți mișca în voie sau nu. Dacă îți iei o seară să măsori, să marchezi și să gândești traseele de mers, jardinierele nu vor mai fi doar niște containere cu pământ, ci un contur care face terasa să funcționeze mai bine.

Acest articol are scop informativ și editorial. Ideile de amplasare a jardinierelor pot fi adaptate în funcție de dimensiunea terasei, greutatea ghivecelor și modul în care folosești spațiul, iar pentru situații speciale cere sfatul unui specialist.